Sóley si We Singing Colors in Kulturhaus

Share on FacebookShare on TwitterShare on Google+

Un lucru rar pe la noi: un concert care sa nu inceapa la 11 noaptea si cu un program clar anuntat din timp. De la care nici nu s-au abatut mult, doar vreo 15 minute. Si daca esti si impatimit al scenei islandeze, nu aveai motive sa nu fii aseara in Kulturhaus.

Seara a inceput cu proiectia unui documentar, Backyard, povestea a doi muzicienii, Árni Sveinsson si Árni Rúnar Hlöðversson (regizorii peliculei de altfel), care se hotarasc sa adune diverse formatii islandeze (Mum, Seabear, FM Belfast, printre altele) in curtea din spatele casei lor si sa inregistreze un album live. Idee simpatica si un documentar care suntem siguri ne-ar fi placut mai mult daca nu ar fi existat probleme. La inceput nu era sonor (nu ca am fi inteles limba), ca mai apoi sa avem sonor, doar ca ceva in engleza, probabil cei doi regizori vorbind despre munca lor, care nu se potrivea deloc cu imaginile. Cum era greu sa urmaresti ceva, ne-am cam pierdut interesul. Sigur, dupa o vreme, problema s-a rezolvat, dar prea tarziu.

Soley @ Kulturhaus  Soley @ Kulturhaus

A urmat concertul We Singing Colors, cu care ne-am mai vazut de cateva ori si despre care ne-ar placea sa spunem iar lucruri de bine. Doar ca si aici au fost probleme. Intre un “dati-mi microfonul mai tare ca nu ma aud” si un “clapele sunt bagate”, s-a vazut ca cei doi membri ai trupei aveau emotii. Andrei Hategan a fost incredibil de tacut, el care de obicei e foarte comunicativ, si pana si Roxana Niculae s-a mirat ca a vorbit ea mai mult decat el. Nici publicul nu i-a ajutat, putin, static, desi a aplaudat, mai cu forta la final, decat pe parcurs.

Soley @ Kulturhaus Soley @ Kulturhaus

Au facut obisnuitul cover dupa Blind de la Hercules and The Love Affair si inca un cover, dupa Bon Iver si a lui Skinny Love, care, zicem noi, mai trebuie finisat. Insa ne-au bucurat cu o melodie noua, scrisa acum trei zile, zic ei, care le-a iesit cel mai bine din tot setlistul de aseara. Plus un cover dupa Compact, exact, o piesa in romana, lucru neasteptam de la Hategan, care pana acum a cantat numai piese in engleza. Si cu acest cover in cauza, un highlight, au incheiat concertul. Si, cum ne-au spus si ei, era dorinta lor de a-si strange intrumentele pe o piesa de-a lor, cat s-a facut ordine pe scena, am mai ascultat niste We Singing Colors.

Soley @ Kulturhaus Soley @ Kulturhaus

Domnisoara Sóley a urcat pe scena la scurt timp, lumea s-a strans cat mai aproape de scena, desi sala era pe jumatate goala. Cativa chiar s-au asezat pe jos in fata scenei, relaxati si ei ca si Sóley, care nu s-a grabit deloc. Inca dupa prima piesa, s-a scuzat ca nu vorbeste engleza foarte bine si ca, desi e sambata seara, muzica ei e mai calma, mai linistita. Intre fiecare melodie a luat cate o pauza in care ne-a povestit diverse, ce a mancat ea, pe unde a ajuns cu turneul actual etc. Ne-a intrebat daca sa se mute la Bucuresti si daca avem baruri de gypsy techno, pentru ca ar vrea foarte mult sa mearga intr-unul.

Soley @ Kulturhaus Soley @ Kulturhaus

Melodiile au fost scurte, ca o adiere de vant, usor distorionate, dar nu cat sa deranjeze, ci tocmai pentru a crea o lume proprie, si punctate uneori de tobe energice. Dar, parca un dat al serii, iar se pare ca au fost probleme cu microfoanele date prea incet. Nu a cantat mult, putin peste jumatate de ora, mereu scuzandu-se ca si melodia urmatoare e cam linistita si sa nu se suparam pe ea. A terminat invitandu-i pe cei prezenti sa vina, dupa concert, sa vorbeasca cu ea despre muzica sau despre viata in general.

A venit si la un bis, desi se vedea ca era nesigura pe ea, s-a fastacit putin, nu stia ce sa cante, pentru ca nu repetase alte melodii, nu i se pareau potrivite. Dar nici nu a vrut sa dezamageaza publicul care a primit-o atat de bine si a mai cantat o piesa. Tot una calma, un final potrivit pentru o seara linistita, incheiata devreme.





1 comentariu

Sóley si We Singing Colors in Kulturhaus
sargo
#1 -

pre si post judecati

din pacate s-a vorbit mult in sala, ceea ce mi-a lasat impresia de improvizatie si m-a facut sa ma gandesc ca erau prea putini cei veniti acolo special pentru concert, restul fiind mai degraba iesiti in oras intr-o comuna seara de sambata.
concertul merita mult mai multa atentie, nu e tocmai genul de muzica peste care poti sa vociferezi in voie fara sa deranjezi. muzica soley are nevoie de o anumita stare pentru a putea fi receptata cat mai complet, e drept simbata seara nu e momentul ideal pt asta.
una peste alta, de data asta sonorizarea a fost la pamant.

Pentru a posta trebuie sa fii logat.

Evenimente promovate pe Metropotam

Locuri promovate pe Metropotam

Muzica


Muzicale

Ce gen de muzica asculti?
|Rezultate|Alte sondaje