Placebo, a treia oara la Bucuresti... si tot nu ne-am saturat

Share on FacebookShare on TwitterShare on Google+

Nu putem spune ca i-am asteptat pe Placebo la fel de mult ca prima data cand urma sa-i vedem live, dar am fost insetati de o portie de introspectie marca Brian Molko, ce ne-a fost servita cu varf si indesat aseara, la Iolanda Balas Soter. Britanicii au urcat a treia oara pe scena in fata publicului din Romania si, ca de obicei, despre ei... numai la superlativ.

Metropotamul de serviciu era familiar cu locul ales de organizatori pentru concertul Placebo, asadar a ajuns acolo si s-a bucurat ca nu trebuie sa se coaca-n soare la cozi imense pentru a intra pe stadion. Totodata, am tresarit de fericire cand trifoiul de pe gazon te imbia, parca, sa te tolanesti pe jos, in asteptarea inceperii concertului.

Dar pentru ca o bucurie nu tine niciodata prea mult, modul extrem de facil in care se facea intrarea in spatiul unde Placebo urma sa cante a contrabalansat faptul ca nu am putut sa ne cumparam nici macar o bere pe parcursul intregii seri, ceea ce e inacceptabil la 40 de grade. Nu intelegem de ce organizatorii au optat din nou pentru sistemul cu jetoane, care de data asta nu a ajutat deloc si a creat cozi interminabile la standurile cu bautura.

Si totusi... de ce era musai sa luam jetoane in numar par? Sa ne lamureasca si pe noi cineva in privinta acestei logici, caci noua ne scapa. Daca erai totusi suficient de norocos si te inarmai cu destula rabdare, constient ca vei pierde o jumatate de concert stand la coada, aveai surpriza neplacuta sa constati ca nici berea, nici apa, nici sucul nu erau reci. Atunci, pe loc, eram convinsi ca asa se nasc criminalii in serie...

Placebo, a treia oara la Bucuresti Placebo, a treia oara la Bucuresti
Placebo, a treia oara la Bucuresti Placebo, a treia oara la Bucuresti

Noroc insa cu muzica buna - pe care am fi putut-o savura inzecit cu un gat ceva mai putin uscat, dar orisicat... Clujenii de la Grimus si-au inceput recitalul cu 25 de minute mai tarziu decat ora anuntata si, timp de o ora, si-au cantat melodiile binecunoscute.

"Nu trebuie sa va ridicati; puteti sta jos sau in picioare, nu conteaza. Important e sa va implicati!", ne-a transmis Dabija, vocalul trupei, de pe scena. Cu toate ca n-am avut parte de un show Grimus traditional, cu stelute si efecte pirotehnice, am fost impresionati de energia membrilor formatiei, care, de fiecare cand ii vedem live, par tot mai proaspeti si mai tonici.

Dabija a cantat mai mult din public decat de pe scena, dar parca toate straduintele lor nu au reusit sa ne distraga atentia de la faptul ca nu s-a auzit bine. Eterna problema cu sonorizarea la trupele de deschidere si-a spus din nou cuvantul.

Placebo, a treia oara la Bucuresti Placebo, a treia oara la Bucuresti
Placebo, a treia oara la Bucuresti Placebo, a treia oara la Bucuresti

Noi am stat mai in spate si la Grimus ni s-a parut ca avem parte de un sound foarte spart; auzeam fiecare instrument in parte, deloc omogen, iar chitarele erau departe de claritatea pe care ne-am fi dorit-o. Ne-a incomodat si lipsa unor ecrane pe marginea scenei. Nici luminile nu erau foarte puternice, asa ca, de la lasarea intunericului, putem doar banui ca Grimus au fost siluetele si umbrele care se miscau in departare.

Stim insa ca nu e vina baietilor, doar i-am vazut de atatea ori live sunand impecabil. Tocmai de-aceea, am ignorat problemele de sunet si am cantat alaturi de ei Different Color Shoes, Confused, Backseat Driver, Insanity, In a Glimpse si tot restul pieselor pe care ne-a fost atat de dor sa le auzim. Unde mai pui ca nu prea ne vine in cap o trupa mai potrivita decat Grimus sa deschida concertul Placebo.

La ora 10 fix, Brian Molko, Stefan Olsdal si Steve Forrest au urcat, in cele din urma, pe scena, iar noi am uitat si de sete, si de caldura, si de orice fel de alt disconfort. La fel ca acum trei ani, au inceput seara tot cu Kitty Litter, probabil piesa cu cele mai lascive si inviting versuri din intreaga lor discografie.

Placebo, a treia oara la Bucuresti Placebo, a treia oara la Bucuresti
Placebo, a treia oara la Bucuresti Placebo, a treia oara la Bucuresti

Dar pe cat de optimist pare a fi un cantec despre solduri unduitoare si tentate, stim ca fericirea cu Placebo nu tine niciodata prea mult. Nu stim voi cum sunteti, dar pe noi versurile britanicilor mereu ne introduc cu forta in butoiul cu melancolie. Melodia care ne-a dat sah-mat a fost I Know, la care Metropotamul recunoaste spasit ca mai avea putin si ii aparea o lacrima indecisa in coltul ochiului.

Si cu toate astea, avantajul de a asista la un concert Placebo este ca poti sa urli cat te tin plamanii "Got no friends, got no lover!" (For What It's Worth), versuri care au fost strigate cu o satisfactie complice de sute de voci, de la adolescente infierbantate pana la motociclisti inalti cat casa. Inca o data, Placebo canta despre tot ce nu vrei sa recunosti despre tine insuti.

Ne-am bucurat foarte tare ca sunetul isi revenise si am putut sa savuram cum se cuvine tobele americanului tatuat, cu parul de culoarea pufului de gaina, adica Steve Forrest. I-am remarcat energia si acum trei ani, dar de fiecare data reuseste sa ne impresioneze prin nervul cu care maltrateaza bietele tobe. Este argint viu si am fi putut jura ca mai are undeva ascunsa o pereche de maini, atat de rapid, priceput si dement e in ceea ce face. Pe varianta putin modificata de la The Bitter End a fost de geniu.

Placebo, a treia oara la Bucuresti Placebo, a treia oara la Bucuresti
Placebo, a treia oara la Bucuresti Placebo, a treia oara la Bucuresti

Avem numai cuvinte de lauda si pentru basistul Stefan Olsdal, care cu toate ca n-a renuntat la miscarile sale de balerina neinteleasa (piruete, fluturari efeminate din maini, tot tacamul), e un instrumentist desavarsit si un om cat se poate simpatic. Ne-a placut foarte mult cum "a umplut" boxele cu sunetul basului pe sfarsitul la Special Needs, cand isi plimba ritmic degetele in sus si-n jos, de-a lungul griff-ului chitarei.

Vedeta ramane tot Brian Molko, mai tuns si mai in varsta cu trei ani de cand nu l-am mai vazut, dar machiat suficient de bine incat sa nu intrezareasca nimeni efectele trecerii timpului. Aseara am avut, din nou, revelatia unei voci unu la unu cu variantele de studio ale pieselor (nu o sa incetam niciodata sa ne miram cum poate sa sune exact, dar EXACT la fel).

Si cu toate ca nu a prea vorbit cu noi, cand a deschis gura a facut-o pentru a fi 100% britanic: a spus intai o chestie inteleapta - "The moment is now. Later the moment will be gone and there's nothing on a little fucking screen what will bring it back!" (referindu-se la oamenii care inregistreaza concertul in loc sa-l savureze), apoi a facut o gluma cu acel gen de umor care ti-l face si mai drag decat iti era deja: "There are some technical difficulties. (privind spre chitara) Hehe, the more you punch it, the better it works. We are changing guitars... that one wasn't good, it had a sticker with a horse sodomizing another horse...".

Placebo, a treia oara la Bucuresti Placebo, a treia oara la Bucuresti
Placebo, a treia oara la Bucuresti Placebo, a treia oara la Bucuresti

A fost din nou Placebo la Bucuresti. A treia oara. Nu ne-am saturat nici acum sa-i ascultam live, desi am remarcat ca, alaturi de noi, si generatiile care se isterizau la primele doua concerte au crescut si s-au maturizat. Sau poate ne asteptam noi la mult mai multi adolescenti galagiosi la eveniment. Oricum, per total, concertul a fost din nou prea scurt. Noi am sta fara probleme o zi intreaga pironiti cu ochii la scena, sa-i ascultam cantandu-si discografia pe de-a-ntregul.
 

Setlist:

Kitty Litter
Battle for the Sun
Every You, Every Me
Speak In Tongues
Black-Eyed
Special Needs
For What It's Worth
I Know
Slave to the Wage
Bright Lights
Meds
Teenage Angst
Song to Say Goodbye
The Bitter End

Bis:
Running Up That Hill
Post Blue
B3 (piesa noua cu riff nervos si grungie)
Infra-Red

Foto: Alexandra Maciuca. Gasiti mai multe imagini de aseara in galerie.

Bonus: un clip gasit pe YouTube care ar putea sa va dea o idee in privinta atmosferei.

Voi ati fost la concertul Placebo? A cata oara? V-a placut?




9 comentarii

Placebo, a treia oara la Bucuresti... si tot nu ne-am saturat
Razvan G
#1 -

Placid(o)

Imi plac cei de la Placebo. Charisma trupetilor, vocea speciala a lui Molko, melodiile smart& catchy numai bune de ascultat in masina...
Live insa se schimba treaba. Am vazut zeci si zeci de trupe in concert insa rar mi-a fost dat sa vad o trupa mai placida/ plata/ fada/ frigida precum Placebo. Cel de aseara a fost al 2-lea concert in care i-am vazut si totu-i la fel ca la primul. Sunt surprins de cata lipsa de sentiment, de prestatia mecanica care efectiv nu transmite nicio emotie, de un show care nici macar vizual n-a facut nici cat o ceapa degerata.

Exceptiile la concertul prim, cele de la Arene, au fost Special K si Running up that hill, singurele momente care au transmis ceva. Aseara nici macar coverul n-a miscat, singurul moment reusit cat de cat fiind Bitter end...a, si speech-ul lui Molko despre cei care vad concertele prin ecranul telefonului.
Chiar ca bitter, pierdere de vreme!

PS...ii vad pt a 3-a oara pe cei de la Grimus iar vocalul lor imi pare din ce in ce mai patetic cu timbrul ala languros si pretentiile de spiritualitate.

Placebo, a treia oara la Bucuresti... si tot nu ne-am saturat
Cosmin
#2 -

Mda

Are dreptate Razvan G.Cam prea mult ati laudat Placebo.Au fost cam plati si cam mecanici.Momente reusite au fost dar cam putine:The Bitter End,For What It's Worth,Battle for the Sun,Infra-Red-ca doar era ultima si stiam ca se termina-doar la melodiile astea am simtit emotie.
Ma asteptam sa rupa pe Kitty,meds sau song to say....dar au fost doar niste variante plate de studio,plus pe alocuri au scurtat melodiile.Pacat.O sa-i ascult in continuare pe winamp :)

Ps: am multe concerte in spate,deja nu ma mai bucura doar prezenta unei formatii pe scena ,trebuie sa ofere si un spectacol!

Placebo, a treia oara la Bucuresti... si tot nu ne-am saturat
irina
#3 -

Comentariu nou

Concertul asta l-as incadra intre primul si al doilea - adica mai bun ca primul si mai "lesinat" ca al doilea. Si totusi, nu cred ca de lipsa spectacolului si a emotiilor ne putem plange. Eu una deloc. E o mare bucurie doar sa-i vad pe scena iar la capitolul "comunicare" cred ca mai conteaza si publicul. Eu am stat mai in fata unde atmosfera era electrizanta, lumea canta, striga, dansa (exceptie facand doar o tipa din fata mea care a stat statuie, lipita de o sticla cu apa, absolut tot concertul). Niste prieteni, in schimb, au stat mai retrasi undeva mai in spate, tot in gazon A si mi-au relatat lipsa de entuziasm a celor din jur. De vina sa fie Placebo sau lumea de acolo s-a trezit ca, de fapt, nu prea avea chef de concertul asta?

Placebo, a treia oara la Bucuresti... si tot nu ne-am saturat
Leilana
#4 -

...

Aveam aşteptări foarte mari de la concertul ăsta, ţinând cont de superbitatea la care asistasem în vara lui 2009. Canicula şi-a cam spus cuvântul: Brian nu a mai fost nici pe departe atât de comunicativ ca atunci, şi din punctul ăsta de vedere am fost un pic dezamăgită. Mi-a plăcut la nebunie ce am auzit. Încă nu îmi vine să cred că am auzit "Teenage Angst", piesa mea preferată. :D Iar "Slave to the Wage" a fost pur şi simplu mortală. Fain concert.

@Cosmin: Nu ştiu ce ai auzit tu, dar cel puţin "Meds", cu intro-ul ăla lent, a fost mult mai mult decât o simplă variantă de studio. ;)

Placebo, a treia oara la Bucuresti... si tot nu ne-am saturat
tuvia
#5 -

third time is not a charm

primul a fost pe departe cel mai are.cel de acum 2 zile e un cantec trist pe langa atmosfera din 2009.multi oameni care pur si simplu nu aveau treaba si nu stiau nici cine sunt aia de pe scena.Cand Molko le'a spus sa enjoy the show ei radeau si continuau sa faca poze.si Grimus aia n'au nicio treaba.In 2009 a fost AB4 in deschidere, just perfect.

Placebo, a treia oara la Bucuresti... si tot nu ne-am saturat
Leilana
#6 -

@tuvia

Vezi că încurci borcanele. În 2009 au cântat Expatriate în deschidere, nu AB4. În opinia mea, concertul din 2009 a fost cel mai bun. În 2006 a fost mişto că era sold out - sonorizarea a fost naşpa, iar ei cam fără chef, Stefan ce-a mai făcut show cât de cât.

Şi nu-l mai lua atâta în serios pe Brian cu al lui "enjoy the show", aia e o treabă pe care cred că a zis-o la fiecare concert din turneul ăsta, deja m-am săturat de ea. :)

Placebo, a treia oara la Bucuresti... si tot nu ne-am saturat
lora
#7 -

!

si mie mi s-a parut mult mai bun show-ul din 2009...

Placebo, a treia oara la Bucuresti... si tot nu ne-am saturat
brian morcov
#8 -

Comentariu nou

Parerea mea este ca Alexandra Maciuca este un nume foarte urat.

Placebo, a treia oara la Bucuresti... si tot nu ne-am saturat
alina
#9 -

3rd time

am fost la toate cele 3 concerte placebo. la primul au fost probleme de sonorizare, n-au sunat asa cum ii stiam eu din concertele de pe net. al doilea a fost genial, al treilea perfect. au cantat I know si Teenage Angst. :D surpriza totala!!! niciodata nu ma uit pe playlist inainte pentru ca imi place sa fiu surprinsa :D da, si eu as sta o zi intreaga sa-i aud cum isi canta toata discografia. si nu, nu ma pasioneaza show-ul. vreau doar sa le aud melodiile. nu vin la un concert pentru artificii sau mai stiu eu ce alte nebunii. vin pentru ca placebo suna foarte bine live si nu au nevoie de alte chestii pentru a compensa deficientele pieselor. abia astept al 4-a lea concert! :D

Pentru a posta trebuie sa fii logat.

Evenimente promovate pe Metropotam

Locuri promovate pe Metropotam

Muzica


Muzicale

Ce gen de muzica asculti?
|Rezultate|Alte sondaje