Dark Bombastic Evening 2 - prima seara

Share on FacebookShare on TwitterShare on Google+
Judecand dupa lineup si calitatea interpretarilor, am considerat prima editie de Dark Bombastic Evening unul dintre cele mai bune concerte din 2009. Din acest motiv in momentul in care au anuntat o noua editie in 2010, am fost extrem de bucuros si mai ales curios sa vad trupele care vor fi anuntate. Cu atat mai mult cu cat organizatorii au incercat sa transforme Dark Bombastic Evening intr-un brand: exista un site asociat, cu un forum plin informatii utile, de exemplu cum ajungi in Bucuresti, unde te cazezi in Bucuresti, cluburi, discutii despre lineup, etc.

Si apoi s-au anuntat si trupele, moment in care am ridicat din spranceana: in 2009, line-up-ul a fost coerent. Rome, Triarii, Ordo Rosarius Equilibrio, Spiritual Front, Of the Wand and the Moon, toti erau din acelasi film. Pana si Cascadeur se potrivea. Era dark. Era evening. Si era si bombastic: Triarii au avut grija de partea asta cu varf si indesat.

Privind trupele anuntate pentru 2010, n-am gasit nici un fir comun: un amestec de stiluri, dark ambient, ethereal, neofolk, dark cabaret, darkwave, neoclassical... Cireasa de pe tort: Sunset in the 12th house, cu seve muzicale trase din Dordeduh si Negura Bunget. Apoi s-a renuntat la Sunset in the 12th house. Apoi Naevus s-a desfiintat. Apoi Sol Invictus n-a mai venit, din motive medicale. Si s-a schimbat si locul de concert, sambata n-a mai fost Silver Church, ci tot Kulturhaus, ca si vineri. Cam multe schimbari.

Ca atare m-am dus la prima seara de "Dark Bombastic Evening - a doua editie" destul de intrigat. Primul soc a fost referitor la public: foarte putini oameni. Mult prea putini pentru pretentiile unui asemenea concert. Poate efectul pretului marisor al biletelor (170 de lei/ 2 zile), poate al line-up-ului, sau poate efectul lor combinat. Si a inceput apoi si muzica.

Primii: Desiderii Marginis, proiectul solo al lui Johan Levin. Desi imi place dark ambient, nu pot sa zic ca eram fanul lui. Din pacate, dupa ce l-am ascultat live, in continuare nu m-a castigat de fan. Desi a incercat sa creeze o atmosfera un pic mai speciala, care sa-l ajute la muzica, prin proiectia unui film in spatele sau (Metropolis, al lui Fritz Lang), n-a reusit. Muzica lui si filmul respectiv n-au mers impreuna de nici o culoare. Adaugati la asta si rumoarea care se auzea dinspre cei din public care vorbeau intre ei, in mod sigur total necaptivati de muzica (sau de film), si aveti imaginea completa a show-ului realizat. Omul a incercat, s-a straduit, dar n-a mers. Nu e vina lui, e vina organizatorilor care l-au aruncat in mijlocul unui public nepotrivit pentru el.

desiderii marginis

Apoi au urmat grecii de la Dirty Granny Tales. Un show magnific, care mi-a sters complet gustul amar de dinainte. Sala s-a animat brusc, mai ales in momentul in care au inceput spectacolul lor caracteristic cu papusi. Am zambit ca un copil dus prima data la teatru. Joc de scena excelent regizat, papusi desenate superb, sonorizare perfecta. Au cantat mult, dar n-am regretat nici o secunda. Spectacolul realizat a fost absolut senzational, iar aplauzele furtunoase de la final au confirmat asta.
 
Dirty Granny Tales Dirty Granny Tales
Dirty Granny Tales Dirty Granny Tales
Dirty Granny Tales Dirty Granny Tales Dirty Granny Tales Dirty Granny Tales

Bulgarii de la Irfan care au urmat au facut un show decent, dupa o lunga perioada in care si-au potrivit sonorizarea. Au sunat bine, mai putin vocea care a capatat accente stridente uneori. Nu cred ca a fost vina solistei, ci a sonorizarii. Una peste alta, a fost OK. Ma asteptam sa-mi placa si mi-au placut. Si judecand dupa reactiile din jur, le-au placut si altora. O trupa buna si prea putin cunoscuta, din pacate.

Irfan Irfan
Irfan Irfan Irfan Irfan Irfan Irfan

Seara a fost incheiata de Simone H. Salvatori, solistul de la Spiritual Front. Organizatorii anuntasera ca va canta "un melanj de piese diferite, dar intr-o varianta solo, alaturi de propria lui chitara". Eram curios daca va canta si de pe ultimul album Spiritual Front, "Roma Rotten Casino", pe care eu personal l-am considerat una dintre cele mai mari dezamagiri muzicale din 2010. Si eram curios sa vad mai ales reactia publicului.

In schimb, Simone a tinut sa ne arate cum se poate aplica principiul "eu v-am facut, eu va omor" in muzica: nu cred ca am auzit vreodata melodiile Spiritual Front cantate ATAT de prost. A rivalizat (chiar posibil sa fi pierdut pe alocuri) cu felul in care majoritatea dintre noi cantam sub dus. Au fost melodii pe care le-am recunoscut abia pe la mijloc, sau abia la final, cand am prins niste versuri, pentru ca aria melodica era de nerecunoscut.

Simone Salvatori Simone Salvatori

In mod evident nu este obisnuit sa cante unplugged, pentru ca din chitara n-a reusit sa suplineasca absenta instrumentatiei cu care era obisnuit. Chitara lui a sunat sincopat, vocea nu l-a ajutat, a fost, imi pare rau ca trebuie sa o zic, cel mai prost concert la care am putut asista vreodata. Surprinzator, aplauze dupa fiecare melodie: avem un public atat de cald incat aplauda orice, inclusiv atunci cand ar fi mai nimerit sa arunce cu ceva inspre scena sau sa fluiere. Oricum, acelasi public cald a produs o rumoare continua in timpul spectacolului care aproape ca il acoperea pe Simone. Iar Simone, din bun simt, s-a oprit destul de devreme, dupa doar cateva melodii, a multumit frumos si a parasit scena spunand un enigmatic "Thank you and see you tomorrow". Ramane de vazut ce inseamna asta si daca va canta si in a doua zi, desi nu este anuntat (poate pentru a suplini absenta lui Sol Invictus?).

Simone Salvatori Simone Salvatori Simone Salvatori Simone Salvatori

present_10
Iar in incheiere, as dori sa ofer niste sfaturi fotografilor din prima linie, care poate or sa le aplice pentru ziua a doua:
- sa-ti pui paharul de bautura / sticla de bere / sticla de apa pe scena in timp ce faci poze, sau pur si simplu ca sa nu le tii in mana, este o mare dovada de nesimtire.
- atunci cand ai montat pe aparat un blit de 1 metru inaltime, te infiintezi  in prima linie, faci poze, apoi pleci de acolo, pentru ca blitul tau magnific va intra in cadrul altor fotografi din spate. In general, cand te strecori in fata ca fotograf, in fata altora, faci pozele de care ai nevoie si pleci apoi de acolo, pentru a nu incomoda mai mult decat e cazul pe cei in fata carora te-ai bagat. Ei te-au lasat, raspunde cu acelasi bun simt.
- cand te apleci intr-o parte sa cauti un unghi mai bun, fa asta fara sa te bagi in fata altui fotograf.


Acest articol a fost scris de Mugurel Tudor, colaborator invitat al metropotamului la acest eveniment

Foto: Cristina Petrescu

Vezi toate fotografiile de la Dark Bombastic Evening 2 in galerie. Mai mult Dirty Granny Tales mai jos:





Nici un comentariu inca

Pentru a posta trebuie sa fii logat.

Evenimente promovate pe Metropotam

Locuri promovate pe Metropotam

Muzica


Muzicale

Ce gen de muzica asculti?
|Rezultate|Alte sondaje