Back to the '80s - Bad Boys Blue & Alphaville @ Sala Palatului
Evenimentul Back to the 80's care a avut loc duminica seara la Sala Palatului a fost un eveniment bivalent. Pentru ca in jumatatea dedicata duo-ului Bad Boys Blue (care initial era un trio) toata multimea care ocupa in proportie de 90% sala a batut din palme si a dansat, transformand locatia intr-o discoteca de pe vremuri. Cand a venit randul grupului Alphaville, publicul roman s-a dovedit a fi mai rezervat, cu cateva momente de activitate rasfirate cand erau melodii cunoscute.
In primul si in primul rand pe la 20:15 am avut parte de un moment dansant de vreo 5-10 minute. Doua cupluri care nu erau excesiv de talentate au dansat pe muzica de tip ballroom ca sa incalzeasca spiritele plouate. Apoi la 20:25, John McInerney si Carlos Ferreira au urcat pe scena, acesti trubaduri ai euro-popului de alta data. Come back and stay, una dintre cele mai cunoscute melodii ale lor, a inceput recitalul, urmata repejor de You're a woman si World Without You.
Acum nu stiu daca sa fi fost de vina faptul ca toate melodiile erau foarte cunoscute sau pur si simplu foarte asemanatoare, dar cert este ca odata ce publicul s-a pornit, nu a mai stat jos. Era asa cum am zis, o atmosfera de petrecere de bloc, cu parinti si copii zbenguindu-se la un loc. Bad Boys Blue a avut si o trupa de dansatori care au fost foarte haiosi in incercarile lor de a inventa o coregrafie ca sa nu stea pe loc degeaba. La un moment dat John McInereney se duce sa intrebe cum sa zica "Multumesc" in limba romana si bajbaie un "Mulshumeshc". Colegul lui de trupa l-a corectat de cateva ori pe parcursul orei de euro-disco: "Let me teach you... Multumeski!" (accent pe i). Si multimea innebunea de placere...
Pe la 21:20 recitatul se termina cu un bis pentru melodia You're a woman. Dupa o pauza de 15 minute urmeaza randul germanilor de la Alphaville. Sunt primiti cu aplauze dar nu pot sa neg ca publicul a fost mult mai cumpatat decat in prima ora si mai toata lumea a asteptat cuminte pe scaune vremuri mai bune. Si prin vremuri mai bune, sa se inteleaga melodii mai cunoscute. Insa Alphaville a sunat mult mai bine decat Bad Boys Blue, in materie de calitate a muzicii. Dar asta se intampla de obicei cand ai pe scena instrumente in loc de dansatori confuzi.
Cum am zis erau destui copii in sala si cand solistul de la Alphaville iti repeta din nou si din nou "I wish you were dead" (refrenul melodiei Wishful thinking) poate ca nu iti vine sa-ti pui copilul sa danseze pe asa ceva. Alte melodii aveau niste conotatii religioase destul de clare, cum ar fi I'll Die for you Today. Insa la Sounds like a Melody lumea s-a mai miscat, dupa care au urmat vreo trei melodii mai slow: Around the Universe, Jerusalem si Carry Your Flag. Ne-a placut Gravitation Breakdown pentru ca a sunat ca o melodie pe care sa transpiri in club, iar cand s-au auzit primele acorduri de la Big in Japan, un "WHOA!" distinct a strabatut sala.
Dintr-un motiv sau altul, solistul Marian Gold a facut cateva comentarii aleatorii din cand in cand cu privire la performanta formatiei. Pe scurt, niciodata nu era fericit. "Poate de data asta ne iese si noua bine" zice el inainte de Golden Feeling.
Forever Young pot sa zic si eu ca a avut momente mai bune, din imn electronic transformandu-se intr-o balada ceva mai retinuta, dar in a doua parte a melodiei scanteia s-a intors. Iar publicul bineinteles ca a cantat alaturi de Alphaville. Forever Young a fost ultima melodie inainte de bis, iar concertul s-a terminat in jurul orei 23.
La sfarsitul serii, platitorii de bilete s-au simtit bine, iar Anii 80's au parut foarte fun, dar doar pe principiul: "It's a nice place to visit, but I wouldn't wanna live there". :)
Setlist Alphaville
Gallery
Monkey in the Moon
Dance with me
A victory of love
Wishful Thinking
Sounds like a melody
Around the universe
Jerusalem
Carry Your Flag
Gravitation Breakdown
I die for you today
Big in Japan
Golden Feeling
The Jet Set
Forever Young
Seeds
Apollo
Dance with me (unplugged)
Articol scris de Diana Petrescu
Credite foto @ Diana Petrescu
In primul si in primul rand pe la 20:15 am avut parte de un moment dansant de vreo 5-10 minute. Doua cupluri care nu erau excesiv de talentate au dansat pe muzica de tip ballroom ca sa incalzeasca spiritele plouate. Apoi la 20:25, John McInerney si Carlos Ferreira au urcat pe scena, acesti trubaduri ai euro-popului de alta data. Come back and stay, una dintre cele mai cunoscute melodii ale lor, a inceput recitalul, urmata repejor de You're a woman si World Without You.
Acum nu stiu daca sa fi fost de vina faptul ca toate melodiile erau foarte cunoscute sau pur si simplu foarte asemanatoare, dar cert este ca odata ce publicul s-a pornit, nu a mai stat jos. Era asa cum am zis, o atmosfera de petrecere de bloc, cu parinti si copii zbenguindu-se la un loc. Bad Boys Blue a avut si o trupa de dansatori care au fost foarte haiosi in incercarile lor de a inventa o coregrafie ca sa nu stea pe loc degeaba. La un moment dat John McInereney se duce sa intrebe cum sa zica "Multumesc" in limba romana si bajbaie un "Mulshumeshc". Colegul lui de trupa l-a corectat de cateva ori pe parcursul orei de euro-disco: "Let me teach you... Multumeski!" (accent pe i). Si multimea innebunea de placere...
Pe la 21:20 recitatul se termina cu un bis pentru melodia You're a woman. Dupa o pauza de 15 minute urmeaza randul germanilor de la Alphaville. Sunt primiti cu aplauze dar nu pot sa neg ca publicul a fost mult mai cumpatat decat in prima ora si mai toata lumea a asteptat cuminte pe scaune vremuri mai bune. Si prin vremuri mai bune, sa se inteleaga melodii mai cunoscute. Insa Alphaville a sunat mult mai bine decat Bad Boys Blue, in materie de calitate a muzicii. Dar asta se intampla de obicei cand ai pe scena instrumente in loc de dansatori confuzi.
Cum am zis erau destui copii in sala si cand solistul de la Alphaville iti repeta din nou si din nou "I wish you were dead" (refrenul melodiei Wishful thinking) poate ca nu iti vine sa-ti pui copilul sa danseze pe asa ceva. Alte melodii aveau niste conotatii religioase destul de clare, cum ar fi I'll Die for you Today. Insa la Sounds like a Melody lumea s-a mai miscat, dupa care au urmat vreo trei melodii mai slow: Around the Universe, Jerusalem si Carry Your Flag. Ne-a placut Gravitation Breakdown pentru ca a sunat ca o melodie pe care sa transpiri in club, iar cand s-au auzit primele acorduri de la Big in Japan, un "WHOA!" distinct a strabatut sala.
Dintr-un motiv sau altul, solistul Marian Gold a facut cateva comentarii aleatorii din cand in cand cu privire la performanta formatiei. Pe scurt, niciodata nu era fericit. "Poate de data asta ne iese si noua bine" zice el inainte de Golden Feeling.
Forever Young pot sa zic si eu ca a avut momente mai bune, din imn electronic transformandu-se intr-o balada ceva mai retinuta, dar in a doua parte a melodiei scanteia s-a intors. Iar publicul bineinteles ca a cantat alaturi de Alphaville. Forever Young a fost ultima melodie inainte de bis, iar concertul s-a terminat in jurul orei 23.
La sfarsitul serii, platitorii de bilete s-au simtit bine, iar Anii 80's au parut foarte fun, dar doar pe principiul: "It's a nice place to visit, but I wouldn't wanna live there". :)
Setlist Alphaville
Gallery
Monkey in the Moon
Dance with me
A victory of love
Wishful Thinking
Sounds like a melody
Around the universe
Jerusalem
Carry Your Flag
Gravitation Breakdown
I die for you today
Big in Japan
Golden Feeling
The Jet Set
Forever Young
Seeds
Apollo
Dance with me (unplugged)
Articol scris de Diana Petrescu
Credite foto @ Diana Petrescu
© Copyright Metropotam 2006-2012.
Citeste si:
Alphaville si Bad Boys Blue la Bucuresti, pe 28 martie
Dupa ce au fost initial anuntati pentru octombrie anul trecut, Alphaville si Bad Boys Blue au fost reprogramati pentru 28 martie 2010 la Sala Palatului . Muzica anilor '80 revine...
Update: amanat pe 2010 | Alphaville si Bad Boys Blue pe 13 octombrie la Bucuresti
Update: concert amanat pe 2010 In octombrie se anunta la Sala Polivalenta o seara de disco fever cu Alphaville si Bad Boys Blue . Hai, nu fiti rai....
Concertul Alphaville si Bad Boys Blue se amana pe 2010
Cu doar o saptamana inainte de concertul Alphaville si Bad Boys Blue , care trebuia sa aiba loc pe 13 octombrie, organizatorii comunica amanarea acestuia pentru o data inca ne-stabilita,...
10 nume de trupe inspirate de filme
Diversele zone ale culturii se influenteaza reciproc: de la filme care fac referinta la carti, carti la muzica si muzica la filme. Mai interesant decat melodiile inspirate de filme sunt...
Stiri: Luni - pe scurt
- minunile-s fara numar in politichie: Adi de Vito , mica minune manelista, candideaza din partea PSD pentru Consiliul Local al comunei Stefanesti, din Ilfov. (Cel mai tare ne amuza...
Fuel the city
#1. Concert Alphaville
Concertul celor de la Alphaville a fost extraordinar. Plecasem cu ideea ca o sa ascult chestii cunoscute si o trupa cam fumata. Nimic mai departe de adevar! Toate piesele au avut accente mult mai dure decat ce stiam(a se citi mai rock), sunau fantastic si chiar am plecat de acolo cu descoperirea unei trupe absolut noi si proaspete. De aseara tot caut piesele lor si gasesc din pacate numai variantele soft, cele vechi. astept cu nerabdare sa scoata noul album.
Imaginea lor a fost mult mai profesionista decat a celor de la BBB, care s-au facut de ras cu trupa de dans, daca o pot numi asa.