MOJO Presents Power Corruption & Lies Covered, compilatie

Share on FacebookShare on TwitterShare on Google+

New Order s-au reunit. Simpla propozitie face generatii sa planga de bucurie. S-au reunit insa doar pentru cateva concerte. Doua in octombrie, unul in Paris si altul in Bruxelles, unul in decembrie in Londra si cateva in America de sud. Cel mai important, fara Peter Hook, basistul trupei. Din motive usor de inteles, Hooky tarand numele fostilor colegi prin noroi cu fiecare ocazie. Desi bateristul Stephen Morris insista ca nu vor inregistra nimic, noi tot speram.

Si, pentru ca si ei sunt oameni, domnii de la revista engleza MOJO, intre un plans de bucurie si un pahar de sampanie ca muzica New Order s-a auzit live din nou, au invitat o serie de muzicieni sa isi aleaga cate o piesa de pe albumul Power, Corruption & Lies, din 1983, si sa ii faca cover, plus cateva din piesele care apareau pe editia de colectie din 2008.

Ceea ce a facut ca Power, Corruption & Lies sa fie atat de iubit era felul in care a modelat perfect synthpop-ul, a stiut sa se foloseasca de tehnologie, sa experimenteze cu clapele (sa ne amintim ca in anii 80 a fost un boom al sintetizatoarelor si al muzicii robotice) si sa fie teribil de umani, melodici si schimbatori. Age of Consent e probabil momentul in care vocea lui Bernard Sumner suna cel mai bine. Imbina perfect explozia tehnologica tipica Blue Monday cu baladele electropop.

De aici si prima dezamagire: coverul dupa Age of Consent facut de The Golden Filter e prea incet, in locul energiei originalului, prea glitchy, prea dur. Tarwater, in schimb, pastreaza aura originalului si fac din We All Stand o bucata si mai prost dispusa. In fact, ceea ce fac e sa accentueze sentimentul pe care ti-l transmite originalul. Si, pe masura ce avansezi , iti dai seama ca dezamagirea initiala e un caz singular. Restul artistilor alesi stiu cum sa dea viata melodiilor New Order fara a le lua ceva din aura aproape magica si fara a se dovedi sa fie un simplu tribut prafuit si speriat de greutatea trupei pe care o celebreaza.

Logic, melodia de care te-ai teme cel mai mult ca nu va iesi bine e Blue Monday. Nu numai ca a fost reprodusa de atati si uneori atat de prost (vezi Nouvelle Vague), dar e prea bine inradacitanata in constiinta generala. Biosphere insa, desi incep cu o voce puternic distorsionata, reusesc sa aiba acelasi impact ca originalul. Esctasy, o piesa de felul ei postindustriala, cu urme de accente metalice, capata o mare infuzie de drone in mainile Walls, iar Fujiya & Miyagi mentin frumusetea baladei electro Your Silent Face si o fac ceva mai lumioasa.

Insa highlight-urile sunt cover-urile Destroyer si S.C.U.M. Destroyer, iar Leave Me Alone, ii injecteaza un bas mult mai pronuntat si multa melodicitate cu ajutorul vocii si o face sa infloreasca pur si simplu in mainile lui. Iar S.C.U.M, folosindu-se de un atac dublu al sintetizatoarelor, adauga straturi impresionistice piesei 586 care o fac mult mai organica si teatrala.

Adevarul este ca, totusi, numai lista de nume te facea sa speri ca Power, Curroption & Lies Covered o sa fie o reusita. Si, cu cateva exceptii (The Golden Filter, Lonelady), chiar este o compilatie care merita invartita de cateva ori chiar si de cei care nu sunt fani New Order. Fanii trupei nu au voie sa o rateze.

Mojo-2.jpgTracklist

1. The Golden Filter - Age of Consent
2. Tarwater - We All Stand
3. Errors - The Village
4. S.C.U.M - 586
5. Fujiya & Miyagi - Your Silent Face
6. Seekae - Ultraviolence
7. Walls - Ecstasy
8. Destroyer - Leave Me Alone
9. Biosphere - Blue Monday
10. Zombie Zombie - The Beach
11. Lonelady - Cries & Whispers
12. Anothers Blood - Lonesome Tonight
13. K-X-P - Murder

Destroyer - Leave Me Alone (New Order Cover)


S.C.U.M - 586 (New Order Cover)





Nici un comentariu inca vrei sa comentezi?

Evenimente promovate pe Metropotam

Locuri promovate pe Metropotam

Muzica


Muzicale

La ce festival de muzica mergi in vara lui 2017?
|Rezultate|Alte sondaje