Album: REM - Colapse Into Now

Share on FacebookShare on TwitterShare on Google+
da2
Sunt 30 de ani de cand baietii originari din Georgia au debutat cu Radio Free Europe, piesa care a deschis multe drumuri pentru chitaristi de-a lungul anilor. Insa cei de la REM au trecut demult de punctul in care erau iubiti doar pentru ca existau. Cu al 15-lea lor album, Collapse Into Now, REM dovedeste ca, inainte de a fi o legenda, este o trupa rock bine inchegata.

Albumul poate fi privit din mai multe puncte de vedere. O data, vi s-ar putea intrezari ca o lista de lucruri pe care si le doreste trupa americana, in frunte cu solistul Michael Stipe. Versurile de final ale piesei care inchide albumul, Blue, sugereaza tocmai implinirea si recunostinta din partea celor apropiati. "I want Whitman proud! Patti Lee proud. My brothers proud. My sisters proud. I want me! I want it all! I want sensational, irresistible. This is my time, and I am thrilled to be alive".



Patti Lee este chiar cantareata, compozitoarea si poeta Patti Smith, buna prietena cu Stipe. Ea este cea care a sugerat titlul albumului si care, de altfel, a si contribuit la compunerea piesei Blue.

Din alta perspectiva, ar trebui sa nu trecem cu vederea peste faptul ca al 15-lea album REM este unul din cele mai bune, daca nu cel mai bun, pe care trupa le-a scos de cand tobosarul Bill Berry a parasit trupa in 1997. Este complicat sa pui un astfel de etalon la care sa ne raportam, insa in cazul de fata este mai mult decat necesar. Cand Berry a plecat a luat cu el forta ce i-a consacrat pe REM inca din 1980. Astfel, albumele Up (1998), Reveal (2001), Around the Sun (2004) si Accelerate (2008) au incercat, cel mult, sa nu piarda esenta primelor 10 discuri. Dar bine ca s-a lansat Colapse Into Now! Fanii pot sa respire usurati, pentru ca aici avem un album care, desi se agata de unele obisnuinte din trecut, este complex si aduce aminte de ce ne place REM.

Prima observatie pe care o faci ascultand albumul este ca suna intr-o buna parte a ceva deja-ecoute. Uberlin creeaza flashback-uri ce te poarta pana la melodia Drive de pe Automatic For The People (1992), iar balada Oh My Heart, ni-l readuce in secvente pe Stipe cantand acest gen melodramatic care i se potriveste cel mai bine.

Collapse Into Now
insa are si niste puncte pe care le bifeaza pe propriile puteri. Unul din ele este piesa Walk It Back, care poate fi numita un soi de bijuterie a coroanei sau una dintre piesele de rezistenta. O melodie frumoasa, in care parca ii redescoperim vocea lui Stipe. Apoi Mine Smell Like Honey, cu un refren clasic aproape, cu Mike Mills pe fundal si o chitara de exceptie a lui Peter Buck.

All in all, Collapse Into Now, merita ascultat cap-coada (noi am facut-o aici), si nu pentru ca REM e REM, ci pentru ca e un album chiar bun.

rem
Track Listening:
01. Discoverer
02. All the Best
03. Uberlin
04. Oh My Heart
05. It Happened Today
06. Every Day Is Yours to Win
07. Mine Smell Like Honey
08. Walk It Back
09. Alligator Aviator Autopilot Antimatter
10. That Someone Is You
11. Me, Marlon Brando, Marlon Brando and I
12. Blue



1 comentariu vrei sa comentezi?

Album: REM - Colapse Into Now
doro
#1 -

Comentariu nou

Sa speram ca o data cu albumul nou REM se va gandi si la o serie de concerte noi... :D

Evenimente promovate pe Metropotam

Locuri promovate pe Metropotam

Muzica


Muzicale

La ce festival de muzica mergi in vara lui 2017?
|Rezultate|Alte sondaje