Hooverphonic

Hooverphonic

Powered by
Last.fm

Hooverphonic este o trupa belgiana de pop-rock formata in 1995, initial sub numele de Hoover. Membrii fondatori sunt Liesje Sadonius (solista), Frank Duchene (clape), Alex Callier (bas) si Raymond Geerts (chitara).

Initial cantau trip-hop, dar pe parcursul anilor influentele muzicale s-au schimbat si stilul trupei a evoluat. Hooverphonic a devenit cunoscuta in 1996 cand piesa 2Wicky a fost inclusa in coloana sonora a filmului Stealing Beauty (Io Ballo da Sola - in regia lui Bernardo Bertolucci).

Sadonius a parasit trupa in 1998 si a fost inlocuita de Geike Arnaert, iar Duchene a plecat in acelasi an, dupa lansarea albumului Blue WOnder Power Milk. Arnaert a fost solista Hooverphonic pana in 2008, in prezent singurii ramasi in trupa sunt Callier si Geerts.

Discografie:

- A New Stereophonic Sound Spectacular (1996)
- Blue Wonder Power Milk (1998)
- The Magnificient Tree (2000)
- Hooverphonic Present Jackie Cane (2002)
- Sit Down and Listen To... (2003)
- No More Sweet Music (2005)
- Singles 96/06 (2006)
- The President of the LSD Golf Club (2007)

Asculta cateva dintre piesele trupei:

2Wicky

The world is mine

Circles

Last.fm |MusicBrainz



Recomandari de trupe similare

Se incarca

1 comentariu vrei sa comentezi?

Hooverphonic
Zeltil
#1 -

50-50 sau sună un prieten

Pentru mine (și pentru alții), Hooverphonic e genul de formație care încep bine, se păstrează pe linia de plutire și uneori strălucesc pentru ca, în anii cei din urmă, să mai existe doar din inerție.

Mulți, chiar dacă n-au auzit de formație, au auzit probabil măcar odată în viață single-ul „Mad About You”, când era la modă pe la începutul anilor 2000. Povestea începe însă prin 95-96, când formația debutează sub numele de Hoover cu albumul „A Stereophonic Sound Spectacular”, dar sunt forțați să-și schimbe denumirea în Hooverphonic. Albumul respectiv este într-adevăr excelent, îmbinând grațios trip-hop-ul cu unele elemente de dream pop, de pildă. (Caută măcar single-ul „2Wicky”) Albumul următor, „Blue Wonder Power Milk” este încă mai reușit (preferatul meu, desigur).

„The Magnificent Tree” (2000) este albumul cu „Mad About You”. Ceea ce totodată înseamnă că este primul lor album imperfect (părerea mea). Sunt câteva melodii excelente și, cu excepția hitului susnumit, n-au devenit încă pop propriu-zis, per total însă nu e la fel de convingător. Urmează încă câteva albume cu ocazionale reușite, dar și o mai mare senzație de „formație generică”, după care pe albumul bizar intitulat „The President of the LSD Golf Club”, încearcă să fie mai creativi, dar tind să fie autoironici și cam atât. După care a fost chemată o cu totul altă vocalistă, iar acum nu mai e nicio diferență dintre pop-rock-ul de cea mai joasă speță și ceea ce fac Hooverphonic, fără ca asta să-i câștige prea mulți fani sau să-i încânte pe cei vechi care încă mai aveau răbdare...

Ai grija ce postezi! Ne rezervam dreptul de a modera comentariile care contin limbaj necivilizat sau spam.


Evenimente promovate pe Metropotam

Locuri promovate pe Metropotam

Muzica


Muzicale

La ce festival de muzica mergi in vara lui 2017?
|Rezultate|Alte sondaje