Monopolul popului si salvatorii rockului
Solistul Kasabian, Tom Meighan, arata saptamana trecuta cu degetul inspre topurile de mainstream si lipsa totala a adevaratului rock&roll. Lostprophets, dintre toate formatiile, raspundeau si se anuntau ca salvatorii rock&roll-ului. Trupa galeza promitea ca ei vor revitaliza mainstreamul, vor readuce speranta pentru genul in cauza si originalitate in topuri. In weekend, NME il cita pe Noel Gallagher care spunea cum Blur si Oasis au fost ultimele trupe de alternativ care s-au vazut prin topuri.
Discutia nu e veche. In fiecare luna, cineva se mai trezeste sa spuna cum o ducem prost, muzical vorbind. Nu ca Meighan nu ar avea dreptate. Ai spune ca doar in cele romanesti e jalea de pe lume si numai aici gasesti muzica proasta in forma ei pura (vechiul complex de inferioritate al romanului), dar s-o spunem pe aia dreaptata: LMFAO sunt "ai lor", iar muzica lor e mult mai atroce decat orice ar scrie vreodata Inna sau Alexandra Stan.
Mai mult, nu existenta popului bastardizat, "Ibizificat" al unor Black Eyed Peas sau Pit Bull (pentru ca ce auzi la MTV si radio nu mai e pop pur de mult) e problema, ci monopolul lui. Degeaba se inghesuie presa de indie/alternativ sa zica cum The Vaccines sunt salvatorii muzicii bazate pe chitara sau cum Bombay Bicycle Club au dominat vara si au facut-o pe Adele sa planga in perna de suparare. Sau ca unii ca Yuck (salvatorii noise-popului) si Iceage (salvatorii punkului) au ajuns in topurile britanice (pe langa faptul ca Marea Britanie e o tara doar, care nu mai e de mult buricul pamantului, desi inca se viseaza, locul pe care au ajuns a fost probabil 65 si doar pentru o saptamana).
Adevarul e ca, atunci cand o formatie cu instrumente (care sa fie si decenta) reuseste sa se furiseze pe vreun loc in vreun top de mainstream, e o pura intamplare. Noroc. Sau muzicianul in cauza are multa istorie in spate. Anul trecut albumul lui PJ Harvey, Let England Shake, a ajuns totusi in UK Album Chart si chiar pe locul 8. Skying, al The Horrors, a fost pe locul 5. Doar ca, din nou, doar in UK. In Billboard 200, cel mai sus, Skying a fost pe 97. E ca si cand nu ar fi fost.
Noel are si nu are dreptate. In topuri au mai intrat muzicieni, dar isteria generata de lansarile Oasis si Blur nu a mai vazut nici o trupa de alternativ. Nici macar The Strokes care, daca e sa ne amintim, sunt considerati ca fiind trupa care a redat speranta in rock&roll. Locul 32 in Billboard, 2 la englezi. Dar nu s-au calcat in picioare oamenii in fata magazinelor de muzica cum faceau pe vremea cand Oasis si Blur isi scoateau singleuri in acelasi timp.
Cel mai ciudat e ca, la cat de des sunt folositi azi termeni ca ‘indie’ si ‘hipster’, ai zice ca topurile sunt ceva mai variate. Ca nimeni nu ar fi surprins sau revoltat daca Arcade Fire primesc un Grammy pentru albumul anului (si nu, vai doamne, Justin Bieber care, stiti voi, face muzica mai adevarata decat “Arcade Fries”). Mai ales ca Saturday Night Live, Jimmy Fallon si David Letterman se bat intre ei care da formatia mai noua, mai buzzworthy, mai lo-fi, mai indrazneata. Pe scurt, o alternativa la ce se aude in charturi.
Si pe urma realizezi ca “hipster” e oricine cu ochelari de nerd si ca alternativa e imbratisata tot de o mana de oameni ca pe vremea The Velvet Underground. Iar la MTV European Awards tot 30 Seconds To Mars o sa ia Best Alternative si The Black Keys o sa fie in continuare dati la o parte de pe covorul rosu, dupa ce au luat un Grammy, pe motiv ca trece Kim Kardashian.
![]()
© Copyright Metropotam 2006-2012.
Recomanzi?
Citeste si:

The Vaccines vin la Summer Well 2012
The Vaccines vor canta in Romania pentru prima oara la Summer Well 2012 . Ieri, trupa a postat pe site-ul oficial, printre mai multe date de la...

A fost descoperit unul dintre primele filme ale lui Alfred Hitchcock
A fost descoperit unul dintre primele filme ale lui Alfred Hitchcock de catre o echipa din Noua Zeelanda care se ocupa de arhivare si prezervare care a gasit prima...

Band to watch: Born Blonde
In vechea traditie a rockului englez, care se da rotund intr-o secunda, Born Blonde au guri mari. Probabil se vad deja salvatorii sufletelor pierdute daca e sa ne luam dupa...

Film: Ticalosi fara glorie (Inglourious Basterds)
Probabil cel mai asteptat si cautat film al anului. Ticalosi fara glorie (Inglourious Basters) este regizat de Quentin Tarantino, in el joaca Brad Pitt si vorbeste despre nazism, intr-o poveste...

The Horrors - The Best Thing I Never Had (Beyoncé Cover)
The Horrors au facut un cover dupa piesa lui Beyonce , The Best Thing I Never Had . Trupa engleza s-a aventurat in lumea popului si au dat...







#1. rock'n'roll, zic :)
Acum depinde ce înţelege fiecare prin "rock'n'roll", pentru că termenul este atât de general încât aproape că nu se poate discuta pe tema lui. Pentru mine, de exemplu, desemnează clasicul anilor 70-80, ani din care excludem glam-ul, cu vocalii lui rujaţi şi fardaţi. De altfel, glam-ul a fost exclus încă de prin 87 de Guns N'Roses şi trebuie să le mulţumim, altfel ascultam şi la ora asta fetiţe în haine colorate, care cântau despre cât de triste sunt că le-a părăsit femeia vieţii. Acum, aş spune că sonorităţile despre care vorbesc merg mai departe prin Black Country Communion, Chickenfoot sau The Answer, trei trupe care mai păstrează ceva din alura r'n'rului clasic. La un moment dat intrau în categoria asta şi The Black Crowes, dar au pierdut ceva pe drum :)
Oricum ar fi, rock să fie, pe înţelesul fiecăruia. E probabil singurul stil muzical care poate însemna altceva pentru fiecare dintre noi :)
#2. Comentariu nou
Si Bowie si T.rex sunt rock'n'roll, si The Seeds si The Sonics si Roxy Music si The Strokes si The Vaccines si The Black Keys.
Glamul ala de care vorbesti cred ca e mai degraba hair metalul, nu Roxy Music sau Bowie. A spune ca "glamul a fost exclus" mi se pare cam deplasat.
Dar da, adevarul e ca rock'n'roll poate insemna enorm de multe.
#3. Lemmy
We are Motörhead, and we play rock and roll :)
#4. :)
Glam-ul ăla a dus direct în hair-metal. "Glam" ajunseseră să fie considerate Motley Crue, Quiet Riot sau Twisted Sister. Ţinând cont de Bowie, Roxy Music sau T-Rex, ăla numai glam nu mai era :) Ah, glam erau şi Kiss, văleu, altă caracterizare discutabilă. Adevărul este că dintr-un anume moment a cam început amestecul. Uite de aia au fost buni anii ce au urmat: thrash-ul era thrash, death-ul era death, speed-ul era speed :))
#5. Sa nu le facem totusi varza...
Hai sa nu facem totusi varza genurile si subgenurile arucand metal, pop si indie sub aceeasi umbrela. Ma rog, asta e alta discutie si tine mai mult de unele comentarii decat de articol (comentarii care nu gresesc cu nimic in idee, oricum).
Singura chestie care ma deranjeaza aici e ''vorbitorul''. Daca indie pop-ul, brit rock-ul si asa zisul alternative al ultimilor ani a reusit ceva, acel ceva a fost sa banalizeze un gen si sa intareasca minunata casta a hipsterilor (care, din pacate, nu e capabila sa produca nimic de valoare).
Nu Kasabian si Lostprophets vor salva esenta ''rock''-ului (ma feresc de exprimarea ''rock&roll''). Trupele exista, dar iti trebuie si ascultatori, iti trebuie si un moment bun. Altfel, in fiecare seara cate o trupa salveaza concomitent heavy, thrash, doom si power metal-ul, in timp ce intr-un club corporatist, cineva salveaza indie rock-ul.
#6. @krossfire
Genurile şi subgenurile nu le-am făcut noi varză. Nici eu, nici tu, nici autorul materialului şi nici alte o sută de persoane. Acum ceva timp, să fi fost 2 luni, citeam pe un site de profil, cu ceva nume, că AC/DC reprezintă "curentul heavy-metal" :) Isn't it fun, ca să zic doar atât? Aşa că am discutat exact pe ce am la îndemână, de fapt, pe ceea ce au făcut criticii muzicali din muzică. Şi pe ei îi bănuiesc de aceleaşi gusturi bune ca şi pe ăia literari :)
Altfel, da, în fiecare seară cineva salvează ceva...